sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Desertul...

       " - Nick, mi-a zis Roger, banii nu sunt totul.
          - Roger, i-am zis eu, cum indraznesti sa ii zici asta unui tata a trei copii?
          Roger se ridica in picioare, se aşeza in fata mea si îmi zise: Vei avea 70 de ani si vei fi bogat. O sa te pensionezi. Iţi garantez. Te vei duce la casa ta de 4 camere din Manhattan si te vei uita in jur. Spune-mi ce o sa ai. SPUNE-MI MIE CE O SA AI!!! Bani! Nimic mai mult! Te vei mai uita odată in jur. De data asta in timp. In trecut. In toţi cei 60 de ani cat ai muncit. Si o sa vezi strada. Iţi garantez. O sosea lunga de 10.000 de mile. Cea pe care o aveai in fata când te-ai născut. Pe care o aveam cu toţi. Cea pe care începem sa mergem de mici. Nu ştiam unde ne duce. Ştim doar ca trebuie sa ajungem la capătul ei. O sosea. Cu doua benzi. Desert in dreapta. Desert in stânga. Mergi ziua. După 2 ore oboseşti. După 4 ore cazi pe jos. Te ridici cu greutate si mergi mai departe. Noaptea dormi. Dimineaţa următoare, imediat după ce te trezeşti, te ridici si mergi mai departe. Nu ai mâncat de 3 zile si iţi e foame. Mergi drept înainte pe banda ta...in zig-zag, ameţit... din când in când calci si pe cealaltă banda. Nu-ti pasa. In dreapta, desert. In stânga, desert. Nu ai mâncat de 5 zile si ştii un singur lucru: nu mai simţi foametea. Nu mai eşti capabil sa simţi. Nimic. Nici dragoste, nici pe cei pe care ii cunoşteai înainte sa porneşti la drum, nu mai distingi culorile, nu mai vezi copacii. Nu mai sunt copaci. Mergi ziua, dormi noaptea. Mergi aşa timp de 18 ani pana când ai uitat totul. Totul. Tot ce mai ştii este ca trebuie sa mergi pana la capăt. După 70 de ani de calatorie ajungi la capăt. Cele doua benzi de autostrada se termina intr-un cerc. Are 10 metri diametru. Banda dreapta se contopeşte cu cea stânga printr-o săgeata. Te uiţi in jur. Nu vezi decât desertul. Te uiţi la săgeata care iţi arata banda stânga. Banda de întoarcere. Te uiţi in spate. Drumul de întoarcere e drept si pierdut intre cer si pamant. Dar ştim amândoi, Nick. Nu exista întoarcere. Cazi pe jos de oboseala. Ai mers 70 de ani pe jos printr-un desert. Abia acum conştientizezi. Vroiai sa ajungi aici. Doar ca nu ştiai. Nu ştiai ca mergi 70 de ani doar de dragul de a merge. Nu ai încercat sa mergi pe celelalte şosele care porneau din punctul de unde a pornit si şoseaua asta. Si ce daca? Unde ajungeai daca mergeai pe celelalte? Iţi spun eu, Nick. Nicăieri. Banii nu o sa-ti aducă fericire, Nick. Paşii nu o sa-ti aducă succes. Ai luptat toata viata pentru bani doar de dragul de a avea bani. Te uiţi in jurul tau si ce realizezi? Ca lumea a rămas la fel. Ca desertul a rămas desert. Ştii ce este un om cu mintea îngusta, Nick? Unul care se uita doar la sosea. Ai încercat vreodată in aceşti 40 de ani pe care i-ai trăit sa ieşi de pe drum? Sa calci pe desert? Sa ramai intr-un loc si sa transformi desertul intro lume? Intr-o lume locuibila? Sa creezi aici o gradina, cu case si fântâni? In desert? Ştii ce vad eu când mă uit in jurul meu in aceasta lume? Chiar si înainte sa ajungem aici, la răscruce. Ştii ce vad?
         - Afişe electorale cu un om negru la casa alba? răspund eu nedumerit.
         - Desertul, îmi zise Roger Rusell pe un ton dispreţuitor. Întreabă bătrânii si ei o sa-ti răspundă. Ei au fost acolo... Iţi garantez. "




Ce semnifica aceasta alegorie pentru voi? Ce reprezinta "desertul", "soseaua" si ... cum putem creea o "gradina" in "desert"?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu