sâmbătă, 14 iulie 2012

Razboiul din Irak si Afghanistan(Imagini)

Imaginile acestea nu au fost publicate in ziare, reviste sau alte forme de media controlata de stat. In timpul razboiului din Vietnam, americanii puteau vedea imagini cu cadavre si cu mult sange, imagini reale, adevarul crunt a cea ce se petrecea intrun loc invadat si distrus de catre compatriotii lor si orchestrat de catre statul lor.

Romania inca are soldati in Afghanistan si Irak.

Oamenii aia sunt in realitate niste asasini platiti, nimeni nu i-a fortat sa se duca in aceste tari. Victimele in schimb, au tara distrusa, rude moarte, case si masini distruse, soldatii misuna prin cartierele lor, ucigand locuitorii din placere sau plictiseala(mai multe detalii gasiti pe WikiLeaks), plimbandu-se cu tancurile peste masina unui om deoarece asa considera ei ca fac dreptate ca omul "probabil" furase ce avea in masina.

Un exemplu este situatia cand un pluton de soldati americani se plictiseau, vad un afghan la cateva zeci de metri distanta si ii fac semn sa vina catre ei. Cand ajunge la 10 metri, unul dintre soldati arunca o grenada nadeclansata dupa care ceilalti il ciuruiesc corpul tanarului de 15 ani cu mitralierele. Cand ofiterul vine sa intrebe ce se intampla, ei declara ca "fugea spre noi pregatit sa arunce o grenada, noroc ca n-a avut timp s-o declanseze." Ofiterul recunoaste ca grenada e de productie americana asa ca le sfatuieste soldatiilor: "ascundeti-i cadavrul sa nu aveti probleme."

Mai jos aveti mai multe imagini, o mica fractiune din gustul razboiului din Irak:

Copii afghani, victime ale invadatorilor.

Tanar afghan mutilat.

Victime inocente a coalitiei din care face parte si Romania. 

Baiatul inca traia cand a fost facuta imaginea.

Urme de sange din celulele de tortura americane. Victimele nu aveau parte de proces, ajungea sa fie musulmani "suspecti" conform PATRIOT Act.

Fiecare punct rosu reprezinta un loc in care un irakian sau mai multi au fost ucisi de catre coalitie. Imaginati-va punctele astea deasupra Bucurestiului si tot n-o sa intelegeti prin ce trec si la ora asta.

Suspect incarcerat la Guantanamo. Sacul negru este pentru deprivare senzoriala, o forma de tortura care poate duce si la halucinatii in mai putin de 30 de min.

Tata si fiu irakian. No comment.

Realitatea este dura, de acea majoritatea traiesc in lumea prezentata de televizor.

Fiecare dintre ei avea o familie.

Vatamata dar vie. Imaginati-va ca este copilul dumneavoastra. Ce emotie ati simtii?

Orfan.

No comment.

Tanar de 24 de ani. Mort la 24 de ani.

Vieti. Distruse.



Victima unui atac aerian.

Criminal in serie.





Clip video. Se aude cum pilotii elicopterului de atac american, zic "nice" cand vad cadavrele, cer permisiunea sa traga in duba care venise sa ia ranitii, zic "ha, ha" cand vad duba distrusa, si pe scurt nu au nicio remuscare sau empatie fata de reporterii irakieni impuscati. Asa zisul "lansator de grenade" era o camera de filmat si un tripod pentru camera.


Razboiul inca nu s-a terminat. Iar niciun criminal, de la Bush si Obama pana la acei soldati nu a fost condamnat. Dar ura fata de Imperiul American este in crestere.

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Desertul...

       " - Nick, mi-a zis Roger, banii nu sunt totul.
          - Roger, i-am zis eu, cum indraznesti sa ii zici asta unui tata a trei copii?
          Roger se ridica in picioare, se aşeza in fata mea si îmi zise: Vei avea 70 de ani si vei fi bogat. O sa te pensionezi. Iţi garantez. Te vei duce la casa ta de 4 camere din Manhattan si te vei uita in jur. Spune-mi ce o sa ai. SPUNE-MI MIE CE O SA AI!!! Bani! Nimic mai mult! Te vei mai uita odată in jur. De data asta in timp. In trecut. In toţi cei 60 de ani cat ai muncit. Si o sa vezi strada. Iţi garantez. O sosea lunga de 10.000 de mile. Cea pe care o aveai in fata când te-ai născut. Pe care o aveam cu toţi. Cea pe care începem sa mergem de mici. Nu ştiam unde ne duce. Ştim doar ca trebuie sa ajungem la capătul ei. O sosea. Cu doua benzi. Desert in dreapta. Desert in stânga. Mergi ziua. După 2 ore oboseşti. După 4 ore cazi pe jos. Te ridici cu greutate si mergi mai departe. Noaptea dormi. Dimineaţa următoare, imediat după ce te trezeşti, te ridici si mergi mai departe. Nu ai mâncat de 3 zile si iţi e foame. Mergi drept înainte pe banda ta...in zig-zag, ameţit... din când in când calci si pe cealaltă banda. Nu-ti pasa. In dreapta, desert. In stânga, desert. Nu ai mâncat de 5 zile si ştii un singur lucru: nu mai simţi foametea. Nu mai eşti capabil sa simţi. Nimic. Nici dragoste, nici pe cei pe care ii cunoşteai înainte sa porneşti la drum, nu mai distingi culorile, nu mai vezi copacii. Nu mai sunt copaci. Mergi ziua, dormi noaptea. Mergi aşa timp de 18 ani pana când ai uitat totul. Totul. Tot ce mai ştii este ca trebuie sa mergi pana la capăt. După 70 de ani de calatorie ajungi la capăt. Cele doua benzi de autostrada se termina intr-un cerc. Are 10 metri diametru. Banda dreapta se contopeşte cu cea stânga printr-o săgeata. Te uiţi in jur. Nu vezi decât desertul. Te uiţi la săgeata care iţi arata banda stânga. Banda de întoarcere. Te uiţi in spate. Drumul de întoarcere e drept si pierdut intre cer si pamant. Dar ştim amândoi, Nick. Nu exista întoarcere. Cazi pe jos de oboseala. Ai mers 70 de ani pe jos printr-un desert. Abia acum conştientizezi. Vroiai sa ajungi aici. Doar ca nu ştiai. Nu ştiai ca mergi 70 de ani doar de dragul de a merge. Nu ai încercat sa mergi pe celelalte şosele care porneau din punctul de unde a pornit si şoseaua asta. Si ce daca? Unde ajungeai daca mergeai pe celelalte? Iţi spun eu, Nick. Nicăieri. Banii nu o sa-ti aducă fericire, Nick. Paşii nu o sa-ti aducă succes. Ai luptat toata viata pentru bani doar de dragul de a avea bani. Te uiţi in jurul tau si ce realizezi? Ca lumea a rămas la fel. Ca desertul a rămas desert. Ştii ce este un om cu mintea îngusta, Nick? Unul care se uita doar la sosea. Ai încercat vreodată in aceşti 40 de ani pe care i-ai trăit sa ieşi de pe drum? Sa calci pe desert? Sa ramai intr-un loc si sa transformi desertul intro lume? Intr-o lume locuibila? Sa creezi aici o gradina, cu case si fântâni? In desert? Ştii ce vad eu când mă uit in jurul meu in aceasta lume? Chiar si înainte sa ajungem aici, la răscruce. Ştii ce vad?
         - Afişe electorale cu un om negru la casa alba? răspund eu nedumerit.
         - Desertul, îmi zise Roger Rusell pe un ton dispreţuitor. Întreabă bătrânii si ei o sa-ti răspundă. Ei au fost acolo... Iţi garantez. "




Ce semnifica aceasta alegorie pentru voi? Ce reprezinta "desertul", "soseaua" si ... cum putem creea o "gradina" in "desert"?

vineri, 6 ianuarie 2012

Criminalitatea


            A fost odată, acum mii de ani, un savant nebun. El era plătit averi de către rege sa descopere un vaccin care sa facă războinici mai buni. Regatul era atacat de armate inamice, nomazi care prădau sau de criminali ordinari.
            Intro zi, după o disputa cu un negustor, savantul descoperii o substanţa necunoscuta, nemaivăzuta si neatinsa de nimeni înainte. El isi chema imediat fiul, in vârsta de 3 ani. Băiatul venii numaidecât fericit la tatăl lui după care tatăl lui ii dădu poţiunea. Ii dădu poţiunea si saptamana viitoare, si de atunci încolo in fiecare saptamana.
            Regele îl întreba de fiecare data pe alchimistul nostru daca poţiunea a funcţionat. Uneori chiar îl certa si ii spunea ca nu o sa-l mai plătească daca nu ii arata efectele. De fiecare data după discuţie, alchimistul prepara si mai multa poţiune pentru fiul sau. Când băiatul împlinii 7 ani, venise ziua testului.
            Băiatul primise o doza de poţiune, o sabie după care i se spuse ca trebuie sa se lupte cu un băiat de doua ori mai musculos ca el. Celalalt băiat nici nu vroia sa se lupte, se uita cu scârba la sabie si nu înţelegea sensul acestei competiţii. Dar fiul alchimistului se uita cu îndârjire la el, ţinea sabia strânsa in mana dreapta si abia aştepta lupta.
            Când lupta începu, fiul alchimistului se arunca asupra adversarului, dădu prima lovitura si îl omora pe băiat. După care lua sabia, o împinse in mort pana când întreg cadavrul era plin de râni.
            Mulţimea fu socata, in schimb băiatul se ridica triumfător si rase de mama adversarului. Aceasta era plina de lacrimi. Doar regele si alchimistul aplaudau.
            Regele si biserica hotarara ca toţi parinti sa dea aceasta poţiune copiilor lor pentru a avea o armata care sa păzească regatul. Parinti spuneau imediat ca asupra fetelor nu funcţiona, ele devenind doar triste si fara chef de viata. Băieţii, in schimb, aşa cum alchimistul prevăzu, deveneau lipsiţi de mila in fata adversarului. Lor le scădea frica confruntării, se antrenau intre ei chiar si când unul dintre ei nu vroia sa participe si găseau o mai mare plăcere in vin decât înainte.
            Regatul impunea ca de acum toţi copiii născuţi sa primească poţiune. Alchimistul murii de batranete la scurt timp. Fiul lui murii si el la scurt timp intrun duel. Războaiele veniră si trecură. Generaţiile se năşteau si mureau. Oamenii descopereau noi pământuri, clădiră turnuri din ce in ce mai înalte, traversară oceane, învinseră neamuri si descoperiră noi continente. Un om inventase o trăsura care se putea deplasa cu viteza vântului fara sa fie trasa de cai. Doi fraţi se ridicară la cer cu o minge de aer. Un grup de vizionari inaltara drumuri de fier prin munţi, prin care oamenii se deplasau mai repede ca niciodată. Satele care pe vremea alchimistului avuseră 1.000 de suflete erau acum de 1.000 de ori mai mari. In schimba, cu toţii continuau sa folosească poţiunea străveche.
           


            Intro zi de vara, un tânăr omora un rege si o regina si un mare război începu. Tineri de nenumărat mureau, iar după 4 ani războiul se terminase. Niciodată nu au mai murit atâtea persoane. Lumea era îngrijorata, toţi vroiau ca asta sa fie ultimul război din istorie. Ca fii lor sa nu mai moara unul după altul. Dar cu toate astea, mamele si tatii au continuat sa producă poţiune. Când băieţii lor, având o dorinţa de război, au început sa ucidă, sa lovească in dreapta si-n stânga, o noua generaţie de alchimişti, care spuneau ca studieaza sufletul, au spus ca nicio poţiune nu e de vina pentru comportamentul asta, ca trebuie sa fie sufletul copilului de vina. Cat, de repede s-a uitat cea ce ştiau oamenii de-acum mii de ani.

            Scriu acest articol in 2012. „Poţiunea” despre care vorbesc este cunoscuta de majoritatea psihologilor sub numele de „child abuse”, care este administrata prin bătaie, umilirea copilului, pedepse si înjurături. 97 % din mamele britanice declara ca isi lovesc băiatul cu vârsta de 1 an. 56% dintre ele isi bat si fiicele. Mame care ştiau ca erau monitorizate de către cercetătorii isi plezneau copiii. Toate studiile arata in mod repetat ca niciun copil nu se naşte violent. Toate studiile arata in mod repetat ca violenta verbala se transmite de la parinti la copii. Toate studiile arata ca toţi violatorii au fost abuzaţi sexual in copilărie. Toate studiile arata ca singurul lucru pe care toţi sinucigaşii îl au in comun este abuzul sever din copilărie. Copilul reprezintă reflecţia părintelui.

Daca citiţi acest articol si cunoaşteţi vreo mama de criminal, vreun tata de violator, vreun părinte a cărui copil s-a sinucis, acum ştiţi care este vinovatul.

„Vreau ca cat timp parinti isi vor mai abuza copiii, puşcăriile sa fie goale si criminalii sa umble in libertate.”

marți, 3 ianuarie 2012

Hartuire sexuala (articol pentru femei)

Este ora 14:00. Te afli la servici în biroul tau, tastînd la computer. Usa se deschide, iar în încăpere intra şeful tau, un bărbat înalt de 40 de ani. Te uiti la el surprinsă în timp ce el vine din ce în ce mai aproape de tine fără sa zică nimic.

- Da?

Vlad Penea, şeful tau, se uita la tine cu un zambet prea suspect. Mai mult de-atît, mirosul de aftershave este dea dreptul insuportabil.

- Vino în biroul meu în clipa asta!

Tonul sau era gros si vulgar dar zambea.
Te ridici nelinistita si treci pe langa el spre usa. Chiar cand ajungi in dreptul lui, el iti atinge spatele. Tresari, tragi aer in piept si mergi mai departe. Cand ajungi in biroul lui, el ridica un stick de pe masa.

- Colegul tau Daniel a scris programul asta si vreau sa-l debugezi. Sa fie gata inainte sa pleci acasa. Cand termini, vi in biroul meu.
- Dar de ce nu mi l-ati trimis prin mail? N-nu era mai rapid? zici tu.
- Am auzit de la colegii tai ca nu prea socializezi. Rares o conduce pe Diana acasa in fiecare seara, ca sa-ti dau un exemplu. Tu ii tratezi pe toti ca pe niste obiecte, iti zice Vlad.

Cand iti pune stickul in mana, degetele lui te ating in mod inutil. Iesi imediat din camera. Cand ajungi la tine, descoperi ca aplicatia pe care Daniel o scrise, se debugeaza intro zi. Te apuci imediat de lucru.
Laura, o prietena, vine sa te anunte la ora 17:00 ca pleaca.

- Nu ai terminat inca? intreaba Laura.
- E deja 5?!? Eu mai am o groaza, zici tu. Ceva imi spune ca impusc o marire de salariu!
- Da-mi sa ma uit!zice Laura uitandu-se pe ecran. Tu vrei sa dormi aici in noaptea asta?
- Sper ca nu ma pune sa termin tot azi! Sa ma mai scuteasca!
- Ohhh! V-ati certat? rade Laura. Lasa, intotdeauna sunt probleme la inceput. Hai, te las! Mult succes!

La ora 20:00, ii transmiti lui Vlad ce ai lucrat pana atunci. Nu ai terminta decat jumatate, dar stii ca altii nu ar fii terminat nici o treime. La un minut dupa, primesti un mesaj sa vii in biroul lui. Iti iei lucrurile, stingi lumina si mergi la el sa-ii spui vreo doua.

Pe holuri, luminiile sunt stinse, e clar ca nu mai e nimeni in cladire. Intri in biroul lui.

- Ati vrut sa-mi spuneti ceva?
- Dar de ce esti asa suparata? Nu a fost asa de rea treaba pe care ai facuto cu debugarea, iti zice Vlad.

Imediat, te apuca cu mana dreapta de fund. Tipi si ii tragi o palma peste fata. Te apuca de mana si iti trage si el una de cazi la pamant fara sa mai fii capabila sa gandesti de durere. Plangi fara sa stii ce o sa faca mai departe.

- Da ce, tu crezi ca eu iti voi permite orice? racneste Vlad. Iti permiti tu sa imi vi in birou si sa faci orice?!?! EU sunt seful tau si de mine asculti. Te pot concedia oricand vreau eu, mai ales daca vi cu munca asta jalnica la mine! Te porti ca o stoarfa cu toti colegii tai si crezi ca o sa-ti permit si eu, aha?!?

Te ridici precauta de pe jos. El este furios si iti e frica sa te bata.

-Asculta, iti zice el. Sa nu mai faci nicio greseala dupa asta pe care ai facuto acum ca ramai fara slujba. Acum, pleaca. Acum!

-----------------------------------------------------------------------------

Un numar prea mare de femei din Romania sunt hartuite sexual la locul de munca. Femeia de mai sus, din scenariul imaginar a fost victima unui asalt sexual. Ea probabil va ajunge acasa unde va spune ce s-a intamplat. Mai putin probabil va face plangere la politie. Durata care o sa-i ia sa completeze formularele o sa fie mai mica de 2 ore. Ca declaratia sa treaca prin toate procesele birocratice va dura 2 luni. Doua luni.
Dupa acea, va incepe anchetarea de catre politie. Desi bunul simt ne spune ca seful v-a fi vazut ca un vinovat, adevarul este mult mai sumbru. Viata personala a femeii v-a fi examinata din toate punctele de vedere, politia si colegii ei de slujba(care credeau ca e iubita sefului!) o vor acuza ca "vrea atentie", ca "vrea sa profite de pe urma procesului", ca "e depravata". Seful, logic, v-a sustine varianta ca lucrurile s-au intamplat altfel, ca femeia l-a amenintat cu distrugerea reputatiei in caz ca nu-i marea salariul. Daca v-a face fata psihic, procesul va dura cativa ani si v-a costa zeci de mii de euro. Experienta proprie imi spune ca politistii ii vor aminti ca nu are dovezi, ca toti sunt impotriva ei si o vor ruga sa retraga plangerea.


De ce se intampla toate astea?

Actualul sistem juridic din Romania este finantat de catre stat. Scopul lui este sa impiedice agresiunea intre doi indivizi. Clientii sunt populatia. Serviciul oferit este siguranta. Sistemul de plata sunt impozitele platite cu forta. Acest detaliu este crucial.

Statul stie ca isi primeste banii chiar daca calitatea serviciului este una redusa. O firma privata in comparatie, trebuie sa asigure o calitate a serviciilor cat mai mare la un cost cat mai scazut. Altfel, da faliment! In America, exista companii private care rezolva disputele intre doua firme la un pret de 100 de ori mai mic si intrun timp mult mai scurt. O disputa de la bursa de valori costa in medie intrun tribunal de stat 500.000 $ si dureaza 8 ani. La un tribunal privat, 1.000 $ si 2 luni de zile.

Exista un singur sistem juridic in Romania iar daca "seful" din povestea noastra dadea mita iar judecatorul era corupt, nimeni nu stia si nimeni nu avea ce face judecatorului. Daca existau in schimb, 100 de firme de rezolvare a disputelor, fiecare aflata in competitie ca sa ofere cel mai bun serviciu iar cel mai bun serviciu este obiectivitatea si impartialitatea, coruptia ar fi aproape inexistanta!

Ar exista modalitati de a dovedi publicului ca nu poti da mita iar fiecare firma s-ar lupta sa fie considerata cea mai impartiala si mai corecta firma! Reputatia ar conta si ar exista un cont bancar de 100.000 de $ pentru oricine descopera ca cineva a dat mita. Imaginati-va o lume unde ai putea sa mergi pe strada la orice ora fara sa-ti fie frica ca un golan te ataca. O lume unde ai stii ca daca cineva iti face ceva rau, va trebui ca dupa un proces scurt sa iti transmita o suma frumusica in contul bancar! O lume in care criminalii nu ar sta degeaba in puscarii pe banii mei si ai tai, ci ar fi dusi in ilegalitate si ostracizati de catre toata societatea. Pe scurt, nu ar putea sa intre intrun supermarket, sa cumpere benzina, sa mearga pe anumite strazi fara sa li se spuna:

"Conform cardului de identitate, nu ati platit restituirea pentru o infractiune comisa. Va rugam sa parasiti proprietatea acestui magazin sau va vom impusca."

Ar face orice sa plateasca restituirea catre victima pana cand dobanda nu e prea mare.

Acest sistem social este numit anarcho-capitalism. A fost propus in anii 50' de catre economisti laureati ai premiului Nobel. Din pacate, o asemenea societate nu exista si nu a existat vreodata. Odata cu caderea Uniunii Europene, cu prabusirea economiei americane si cu internetul, sansa ca societatea noastra sa devina anarcho-capitalista este din cea in ce mai mare.


Pregatiti-va pentru viitor acum ca ultimele fire de nisip din clepsidra stau sa cada in vartejul trecutului.

duminică, 1 ianuarie 2012

Saracii

Multi etatisti pun din nou si din nou intrebarea "cum ajuti saracii intro societate anarcho-capitalista, eh?". Acest dialog imaginar e un raspuns.

Etatistul: "Intro societate anarcho-capitalista, de-a ta, saracii ar murii de foame! Cine crezi tu ca ar da de mancare saraciilor cand pe toti ii intereseaza profitul? Anarcho-capitalismul e usor de imaginat de tine, dar in viata reala, oamenii mor de foame, traiesc de pe-o zi pe alta. Multi oameni n-au apa curenta, traiesc cu 50 de mii de lei pe zi. Cu aia ce faci, ii lasi sa moara de foame???"

Eu: "Exista doua motive pentru care in situatia prezenta, oamenii nu au de mancare. Nu sunt angajati nicaieri fiindca statul nu le permite sau nu vor sa munceasca. In anarcho-capitalism, nu exista un stat care sa puna reglementari imbecile, gen 'salariu minim' si asa-mai-departe. Angajatorii nu trebuie sa faca hartoage 2 saptamani ca sa poata angaja pe cineva si sa il tina angajat timp de 30 de zile dupa ce se hotaraste sa-l concedieze. Angajatorii nu au motivatia sa angajeze pe cineva pentru un salariu mic fiindca riscul de a pierde bani e urias. Angajatorii au ca scop sa faca profit, nu sa piarda saptamani, bani si energie ca sa angajeze pe cineva dupa care daca ala e neglijent sa mai trebuiasca sa-i dea salariu pentru 30 de zile inainte sa-l dea afara. Ca sa nu mai spun ca legiile care nu te lasa sa angajezi pe cineva sub 700 RON pe luna garanteaza ca cei care nu pot produce 1400 RON pe luna nu au slujba! De ce "1400 de RON"? Fiindca angajatorul trebuie sa plateasca si impozite, si taxe. In Romania, dupa ce s-a strans profitul, 80% se duce la stat prin taxe, impozite, asigurari de somaj si asigurari de sanatate, si abia atunci restul de 20% se imparte la angajati plus angajator. Salariu minim de 700 RON si o groaza de formalitati inseamna ca vor ramane multi someri muritori de foame! Daca vrei sa scazi somajul aproape de zero, fa astfel incat angajatorul sa poata angaja pe oricine pe orice salariu in mai putin de 1 ora, sa-l poata concedia in mai putin de 1 ora si sa nu cheltuie niciun ban prin toate astea. Toate astea sunt garantate in anarcho-capitalism. "

Etatistul: "Dar oamenii fara nicio calificare? Cu oamenii fara nicio calificare cum facem?"

Eu: "Oamenii fara nicio calificare pot obtine calificari foarte usor. Nu-ti trebuie 4 ani de zile la o scoala profesionala ca sa stii sa folosesti un strung. Nu-ti trebuie 1 an la un curs de frizeri ca sa stii sa tunzi pe cineva bine. Astea-s porcarii! Poti invata un idiot sa foloseasca un strung intro saptamana, maxim doua. Poti invata pe cineva sa faca o tunsoare simpla, barbateasca, cum poarta atatia in Romania, in cateva zile. Ii retii salariul pe 2 saptamani ca sa il platesti pe cel pe care il antreneaza si sa ai o mica suma in caz ca idiotul face greseala sa ii distruga cuiva freza si trebuie sa-i platesti paguba. Dupa aia il platesti si daca e nevoie il inveti sa faca frizuri mai complicate. Nimeni nu a spus ca il platesti pentru calificarea pentru care l-ai angajat. Cand esti platit un salariu mic, slujba este mai mult un loc unde inveti o abilitate dupa alta si primesti o felie de paine pentru asta. Mai intai somerul invata sa folosesca un strung primitiv. Dupa acea, strungaru' ajunge sa folosesca un strung electric. Dupa care ajunge sa folosesca un computer de proiectat piese. Dupa care ajunge sa-i monitorizeze pe strungari si astfel invata mai bine procesul de productie. Dupa care, daca este inteligent, intra in conducerea companiei. Astfel, omu' care ar fii trait pe ajutor social in etatism, ajunge multi-miliardar intro perioada de cativa ani. "

Etatistul: "Este absolut absurd sa spui ca intro societate salbatica precum anarcho-capitalismul tau in care domina legea junglei, un om nascut sarac va ajunge sa detina mai mult decat o cocioaba dintro mahala. Auzi, multi-miliardar..."

Eu: "Habar n-ai despre ce vorbesti! Acum 200 de ani, in perioada Revolutiei Industriale, intro societate pur capitalista, lucrurile se intamplau exact cum am zis mai devreme! 30% dintre familiile bogate ajungeau intro generatie sarace. Iar 30% dintre familiile sarace ajungeau intro generatie bogate. Cea ce nu intelegi este ca daca cineva a tras tare sa ajunga bogat prin economisiri, inovatie si auto-control, el va cheltuii putini bani chiar cand ajunge bogat, dar copiii lui nu vor avea acea experienta de viata! Ei, nascuti bogati, vor cheltuii fara sa inteleaga valoarea muncii depuse pentru a realiza o avere! Saracii in schimb vor da tot ce pot ca sa aiba bani, asta intro societate care pune valoarea pe munca si nu pe ajutor de la stat! Asta e ciclul normal al lucrurilor, fara interventia artificiala a statului! "

Etatistul: "Si cu bolnavii ce faci?!?"

Eu: "Exista foarte putini bolnavi in Romania care..."

Etatistul: "Cum sa existe putini bolnavi ca sunt spitalele plineee!!!"

Eu: "Exista foarte putini bolnavi care au ajuns sa aiba cancer la plamani dar nu au fumat in draci! Exista foarte putini oameni care au diabet dar nu se indoapa cu paine, cartofi si zahar. Exista putini oameni care au probleme cu inima si fac sport si au grija de sanatatea lor! Oamenii care nu tin cont de sanatatea lor sa nu ma puna pe mine sa le platesc pastilele si vizitele la spital si sa le dau bani pentru greselille lor! Platesti pentru greseliile pe care le faci, sa se poarte ca niste adulti!!!"

Etatistul: "Tu obligi saracii care acum au o viata normala si au ce manca sa accepte forma asta de societate in care sa munceasca pentru un salariu de mizerie, sa nu fie legati de un contract aprobat de stat, sa plateasca din salariul lor antrenamentul pentru meserie, si totul pentru profit! In democratie, oamenii astia au ce manca si fara sa faca toate astea!"

Eu: "In democratie, oamenii au ce manca si doar atat. Sistemul propus de mine ofera oameniilor posibilitatea de a munci, a castiga un salariu, a se intretine singuri din propriul efort si a ajunge la un moment dat sa prospere. Sa ajunga la un moment dat sa fie mandri de cine sunt. De a stii ca singuri si-au cladit viata. O viata nobila. O viata in care nu au trait pe seama altora ci din cea ce au produs. O viata in care au dobandit o groaza de abilitati folositoare care le-a adus succes. Doar prin capitalism, oamenii isi vor atinge intreg potentialul."

miercuri, 12 octombrie 2011

Preferinte personale si universale: moralitatea

Intro lume cu nihilisti, intro lume a bunului gust si a prost gust-ului ma gandesc ca ar fii bine sa scriu si despre topicul incurcat al moralitatii si a preferintelor personale. Acest topic este scris din perspectiva filozofiei empirice si utilizand logica. Nu va fi usor de inteles si nici de acceptat pentru multi si multe. Sa incepem.

Pe lumea asta, fizica, tangibila, exista preferinte. Intre doua optiuni, una este mai buna. Demonstratia este foarte simpla: citesti acest blog, deci ai preferinta sa citesti un blog despre filozofie decat sa faci altceva. Eu scriu acest blog deci am preferinta sa fac asta la ora 18:00 decat peste 2 ore. Esti o fiinta umana, nu-i asa? Ai optiunea sa respiri sau nu, sa mananci sau nu si uite ca esti in viata la ora asta. E clar ca dintre aceste optiuni, una a fost preferata de catre tine. Faptul ca traiesti denota ca ai niste preferinte deci ele exista.

Preferintele se impart in doua categorii: personale si universale.

Preferintele personale nu se pot argumenta filozofic si logic in timp ce preferintele universale se pot argumenta. Preferintele universale sunt aceleasi pentru toata lumea. Preferintele universale se mai numesc si reguli morale dar ajungem la asta mai incolo.

Mai intai preferintele personale.

Stiu despre tine ca citesti acest blog si ca probabil asculti muzica si te uiti la filme. Toate acestea sunt preferintele tale personale. Nu pot fi bune sau rele pentru toata lumea ci doar pentru cineva. Cuiva poate ii place trupa Radiohead. Altcuiva ii place Mozart, altcuiva Salam si asa mai departe. Nici un artist nu este bun sau rau, cel putin din punct de vedere logic. Voi explica in continuare.

Empiricismul si rationalismul se folosesc mai mult de catre fizicieni, chimisti si alti oameni de stiinta decat de filozofi. Conform empiricismului, traim intro lume fizica, lucrurile sunt adevarate sau false si simturile noastre nu ne pacalesc in mod normal(nu intru in detalii acum). Ca un lucru sa fie adevarat, el trebuie sa fie demonstrat. Omul este o fiinta umana, compusa din atomi care traieste intro lume fizica si respecta legiile fizicii. Omul nu este o iluzie, un gand sau un miraj.

Este cat se poate de clar ca arta este o preferinta personala si le face bine la oameni dar in mod diferit. VOi demonstra acum legat de muzica.

Muzica este sunet. Sunetul este vibratia aerului la o anumita frecventa. Daca dai din maini de doua ori pe secunda, dai din maini cu o frecventa de 2 Herzi. Omul aude frecvente cuprinse intre 25 si 20.000 de herzi. Cu cat este frecventa mai mare, cu atat este nota mai inalta. O nota de aproximativ 3000 de Hz suna ca un tiuit. O nota de 7000 Hz suna ca un suierat, ca respiratia.

Diferentele dintre cel mai recent hit a lui Salam care rasuna la periferie si ultima compozitie a lui Bach sunt notele(melodia), felul in care sunt suprapuse(armonia) si distanta dintre ele(ritmul). Ii ofer doua sticle de bere de calitate cui reuseste sa argumenteze logic ca frecventele folosite de Bach sunt mai bune decat frecventele folosite de Salam sau, de ce nu, invers. Ca o frecventa de 440 de herzi, nota La, este mai buna decat o frecventa de 698 de herzi, nota Fa. Singura diferenta artistica este ca ofera emotii diferite, pace sau tensiune si este imposibil de spus care este mai buna din punct de vedere stiintific. Prea multa pace duce la plictiseala, prea multa tensiune la stres.

La fel si cu pictura. Culorile sunt reflectia luminii care a atins o suprafata cu pigmentii care absorbind o parte din spectrul ROGVAIV, a reflectat restul. Retina a captat acel rest si a transmis creierului senzatia de culoare. Culoriile au si ele o frecventa de data asta nu in vibratii de aer(precum sunetul), ci in distanta intre fotonii care compun lumina. Iarasi nu poti argumenta ce pictura este mai buna din punct de vedere logic. Totusi, motivul pentru care majoritatea site-urilor sunt pe fond albastru este ca aia este culoarea favorita a majoritatii persoanelor. Sa va vad totusi, stand pentru 1 an doar in camere cu tapet albastru.

Preferintele personale este clar ca exista si nu se pot demonstra.

Acum partea grea, preferinte universale. Moralitatea.

Furatul. Omuciderea. Violul. Agresiunea. Toate sunt incalcari ale moralitatii si sunt opuse de singurele doua preferinte universale pe care le cunosc, principiul non-agresiunii(Non Agression Principle, NAP) si dreptul la proprietate.

Incep cu dreptul la proprietate.

Sa zicem ca eu merg prin padure si gasesc o creanga pe jos care nu e detinuta de nimeni, e acolo zacand si nu apartine nimanui. O ridic de pe jos si fac un arc din ea. Astfel eu mi-am introdus munca, energia si timpul meu in acea bucata de lemn facand-o a mea. De acum este a mea. Imi apartine. Nici un om sau grup de persoane nu poate sa-mi ia acel arc fara voia mea fara sa incalce dreptul la proprietate pe care il am eu asupra lui. Dar sa zicem ca merg intrun sat de langa padure si pe drum mi se face foame. Ma gandesc sa dau arcul unui hangiu in schimbul a doua mese calde si el accepta. Eu astfel mi-am manifestat preferinta pentru acele doua mese fata de preferinta de a detine un arc. Schimbul voluntar la facut pe hangiu sa detina el arcul de acum incolo. Asta e dreptul a proprietate.

Acum principiul non-agresiunii(NAP), dupa care le demonstrez pe amandoua.

Esti o persoana care a trait ceva vreme pana acum, a investit timp si energie in viata sa, in sanatatea sa fizica si psihica si se detine. Detine efectele actiuniilor sale deci isi detine corpul. Cand cineva ii rupe un brat, ii cauzeaza pierderi care o sa-i consume timp si energie si din trecut dar si din viitor(dupa celebrul citat "sa stiti ca am lucrat la bratul asta si el mi-a dat cu bata si uite ce a facut"). Daca cineva este violat, are mai putine pierderi de natura fizica, dar este lasat cu sechele mintale care ii va afecta probabil restul vietii si chiar de aia este violul asa de rau perceput. Daca ii tragi cuiva o palma, efectele psihice sunt mai slabe dar tot exista. Victima isi detine corpul, viitorul si trecutul, fizicul si psihicul. Agresorul isi detine efectele actiuniilor si este responsabil pentru ele.

Corpul tau este ca o proprietate a ta pe care o detii si in care ai investit timp. Proprietatea ta este o consecinta a propriilor actiuni. De acea NAP si dreptul la proprietate merg mana in mana. Demonstratia este foarte simpla. Esti un om si detii un creier. Daca ma contrazici si imi contrazici ce am spus mai devreme, in acest proces tastezi si poti face asta doar detinandu-ti corpul. Daca ai scrie un comentariu, nu ai vrea sa il sterg ca altfel nu l-ai mai scrie in primul rand, deci astfel prin propriile actiuni demonstrezi ca esti impotriva incalcarii NAP si a dreptului la proprietate.

Pentru nihilisti (persoane care cred ca nimic nu este adevarat si totul este relativ): doctrina voastra este auto-contradictorie si anti-intelectuala prin faptul ca nu puteti demonstra ca nimic nu e adevarat ci totusi filozofia voastra este adevarata.

Pentru intrebari puteti lasa intotdeauna un mesaj sau un comment si o sa rapsund prin comment sau printr-un articol daca e ceva mai lung.

joi, 28 iulie 2011

Non-valorile in Romania

Azi in Romania functionam dupa legea imbecila a majoritatii. Daca vrei sa ai bani, sa ai statut sau sa fii respectat, trebuie sa ai comportamentul majoritatii. Daca nu-l ai, esti acuzat de individualism, de elitism, de lipsa de popularitate sau ca esti de "moda" veche. Ti se spune ca lumea s-a schimbat si ca tu esti un dinozaur, etc...
Ti se spune ca valoriile s-au schimbat si ele. Ca azi, comportamentul de tabloid reprezinta noile valori. Ca aceste valori sunt ca niste abilitati pe care tu nu le ai. Daca este nevoie, haideti sa facem un experiment mintal.

La o masa sunt 25 de oameni. 20 dintre ei sunt mitocani iar restul sunt aristocrati. Aristocratii mananca decent iar mitocanii se murdaresc in ultimul hal si ii scarbesc pe aristocrati. Un mitocan le spune aristocratiilor sa manance urat, ca mitocanii sunt mai multi si ca reprezinta majoritatea. Un aristocrat raspunde ca are valorii iar mitocanul spune ca asa cum e o valoare sa mananci frumos, poate fi o valoare si sa mananci urat si ca defapt nobilii nu sunt instare sa manance ca ei si le lipseste acea valoare. Ar fi toti aristocratii capabili sa manance ca niste mitocani dupa mai putin de 2 zile de exercitiu?

Sunt absolut sigur ca da. Toti ar fi instare daca si-ar propune sa manance precum mitocanii pe cand mitocanii nu. Motivul pentru care ei nu fac asta este ca nu ar suporta sa priveasca in fiecare dimineata reflectia lor din oglinda. Ca nu se injosesc in ultimul hal precum atatia si atatia tineri din ziua de azi care considera ca mitocania si golania reprezinta viitorul!

duminică, 10 iulie 2011

Statul: un rau inutil

Statul NU este o organizatie care ofera servicii.
Statul NU este cel care iti stinge incendiul in caz ca-ti arde casa.
Statul NU este cel care iti ofera acces la strazi.
Statul NU este cel care te apara sau te educa sau te ingrijeste cand esti bolnav.

Astea sunt servicii care pot fi furnizate de o organizatie privata.

Statul e definit ca fiind "monopolul violentei". Statul este un grup de oameni care declara ca detine dreptul moral de a agresa indivizi si a incalca dreptul la proprietate peste o zona geografica(numita tara). Astfel el poate impozita si reglementa economia, poate controla negotul si comertul, poate interzice utilizarea anumitor plante, alimente, materiale de constructie, componente electronice si chiar cuvinte, semne, simboluri prin amenintarea cu incarcerarea. El poate instituii o moneda pe care orice afacere este silita sa o accepte in tranzactii si interzice crearea de monede care ar creea competitie. Membri sai pot avea imunitate in fata legilor. Poate transfera bani de la o clasa sociala la alta si ofera intotdeauna justificari morale pentru asta.

Ideea de stat este relativ noua. Cam doar 10,000 de ani si asta e nou avand in vedere ca specia umana se afla pe planeta de aproximativ 200,000 de ani in forma Homo Sapiens Sapiens. In restul 190,000 oamenii au trait in anarcho-primitivism fara vreun stat, fara legi, in egalitate si fara proprietate privata. Acest lucru a fost posibil din cauza faptului ca societatiile erau nomade si erau formate din mai putin de 150 de indivizi. Cand limita aproximativa de 150 este depasita, creierul recurge la generalizari si stereotipuri sa faca fata cu numarul mare de oameni. Faptul ca societatiile sunt nomade impiedica indivizii sa transporte cu ei multe obiecte deci proprietatea privata este aproape inexistenta. In societatiile sedentare dinaintea agriculturii, nu chiar nomade, existau diferente de statut social intre barbati si femei. Violenta era rara, fiind intotdeauna folosita ca forma de razbunare. Faptul ca resursele erau limitate impiedica un om sa-ii forteze pe ceilalti sa munceasca pentru el, asta insemnand ca ei ar fi murit de foame.

Odata ce a aparut agricultura, oamenii au putut sa formeze asezari(precum Ierihon/Israel), sa detina proprietati, case si cantitati de mancare. A aparut o specializare a ocupatiilor(tu ii dadeai o oala, el iti dadea carne de porc pentru o saptamana). La inceput sa pastrat o relativa egalitate sociala, lucru dovedit de excavatii din prima perioada a Ierihonului(toate casele aveau marimi asemanatoare). Dupa o serie de intamplari, s-au format primele orase-state.

Clasa politica a consumat intotdeauna cantitati uriase de resurse ca sa convinga majoritatea populatiei ca sunt buni, morali si necesari. O revolutie activa a mai mult de 30% din populatie inseamna caderea statului. Cand un numar mare de oameni iese in strada si se trag primele focuri de arma, te ridici de pe tron si iesi in exil. Nu poti sa pornesti un macel care ar scoate si mai multi oameni in strada ajungandu-se la o situatie gen Razboiul Civil din Anglia 1642-1649. Chiar daca ai reusii(folosind arme nucleare poate nush...) ai ramane doar cu pamant uscat la picioare si fara sclavi care sa te slujesca.

Intotdeauna trebuie sa hranesti populatia cu povesti in care anarhistii(cei care te urasc cel mai tare) sunt niste rockeri nespalati care planteaza bombe si vor haos. Sa le zici ca fara stat toti s-ar omori intre ei si ca oamenii sunt agresivi si creaza distrugere. Ca oamenii nu stiu ce vor si sunt mai in siguranta fara libertate. Dupa ce faci asta eficient, o sa mai ai o mica parte din populatie care nu vor crede bullshiturile. Ei pot fi controlati prin amenintarea cu puscaria.


De ce este statul necesar?

1. Primul ar fi argumentul ca omul e o fiinta care provoaca suferinta si distrugere si statul ii impiedica pe oameni sa se omoare intre ei.

De ce e argumentul asta invalid? In primul rand, statul e format si el din oameni. Si atunci cand creezi niste functii unde ti se permite sa faci cam ce vrei si sa ascunzi gunoiul sub pres, cei care vor vrea sa ocupe functiile alea vor fi cei mai ambitiosi si machiavelici oameni din societate: psihopatii.
Oamenii nu sunt rai prin definitie, doar un numar mic dintre ei care se distinge mai usor decat cei buni si morali. Retinem mai usor o poveste gen "criminal ucide cu sange rece 3 oameni" decat "chirurg salveaza 3 persoane ranite grav" si astea se vind in general mai bine. Daca oamenii ar avea o tendinta naturala catre agresivitate am fi disparut de mult ca specie. Agresivitatea fizica insemna ca ranesti un posibil partener de vanatoare care ar putea sa te salveze la un moment in viitor. El(fiindca sta in preajma ta) o sa se razbune folosind un nivel mai mare de agresivitate decat ai folosit tu, deci la un moment dat cineva va sfarsi omorandu-l pe celalalt. In momentul asta, tot tribul se va teme de comportamentul tau agresiv deci esti in mare pericol. Prin exemplul asta ne dam seama ca agresivitatea este un dezavantaj evolutiv urias. Ca sa sfarsesc primul contra-argument, un grup de vanatori urmareste o turma de gazele de 2 zile pana cand gaseste momentul oportun sa atace. Este de ajuns ca un singur vanator agresiv si impulsiv sa isi piarda controlul incat 2 zile de pregatiri sa se piarda pe apa sambetei si tribul sa nu aiba carne proaspata. Asa ca ne dam seama cat de agresivi erau stramosii nostri care strabateau savana africana.

2. Statul mentine ordinea.

Intro piata libera gen anarcho-capitalism, sistemul in care cred, orice serviciu pentru care exista o cerere are o oferta. Daca as fi un bussines-man intro tara in care nu ar exista stat deci fara protectie contra criminalilor as creea o companie care ar oferi o solutie la acesta problema contra cost. La asta s-ar mai gandi probabil 100 de alti afaceristi din societate. Diferenta intre asta si stat(inafara de evidentul fapt ca n-am luat banii cu forta de la clienti ci prin acord comun) este ca noi am fi intro competitie si astfel am venii cu solutii creative si functionale la probleme la un cost din ce in ce mai scazut. Nu ar fi un monopol. Am avea un interes pe de alta parte sa oferim servicile noastre la un pret si mai scazut(sau chiar gratuit) la cei saraci pentru o imagine buna.

3. Statul ofera servicile publice.

Tot ce ofera statul poate oferi si piata libera la costuri mai scazute si cu o calitate mai mare. Statul nu are competitie deci nu are stimulul sa ofere servicii din ce in ce mai bune. Statul isi primeste banii indiferent ce calitate au serviciile. Uitativa la spitalele si scolile din Romania in caz ca nu credeti. Faptul ca tinerii de azi prefera sa se uite la televizor decat sa-si faca temele arata ce este mai atractiv, serviciile publice sau serviciile private. In free market, sistemul de educatie nu ar fi gandit sa ii plictiseasca pe elevi si sa fie cat mai insuportabil posibil.

4. Statul ofera servicii la saraci.

Deci fanii democratiei spun ca statul le ofera servicii celor cu prea putini bani. Ca sa reformulam propozitia, intro societate in care statul reprezinta interesele a 60% din populatie, saracii primesc ajutoare sociale. Atunci de ce nu ar oferii 60% din populatie bani saraciilor fara sa fie fortati?!?!? Nu ne oprim majoritatea dintre noi sa cautam ceva maruntis prin buzunare cand trecem pe langa un cersetor? Nu dau oamenii atatia bani catre acte caritabile cand are loc un cutremur sau vreun dezastru? Nu este STATUL cel care pune afise cu dezinformatia ca cersetorul mediu din Romania castiga 40 de milioane pe luna cand daca ar castiga banii astia si-ar lua o garsoniera sa nu stea noaptea langa sobolani???


O sa ma opresc aici pentru ziua de azi. Statul nu a oferit niciodata o solutie la ceva. E un rau la fel de necesar precum sacrificiile umane din societatiile primitive din antichitate.

sâmbătă, 9 iulie 2011

Perfect!!!!


Atat de multi oameni cauta perfectiunea. Atatia si atatia zic ca au gasito. Ca nustiu ce masina, nustiu ce persoana, nustiu ce loc e intruchiparea perfectiunii. Ca uite ce perfecta e aia, uite ce perfecta e cealalta. Eu nu caut perfectiunea.

Eu admir...imperfectiunea.

Prefer de 100 de ori mai mult o persoana capabila sa urasca, sa se enerveze, sa se plictiseasca decat o persoana lipsita de emotii. Prefer o persoana care isi permite sa iubeasca nebuneste. Prefer legumele din Romania, alea luate din pamant, alea de diferite forme, asimetrice asa cum sunt in fata legumelor industriale luate din serele din occident.

Mam saturat de stralucirea de staniol a filmelor hollywood-iene din ultima vreme. De ecranele tapitate cu dollari si marketing-record care inlocuiesc emotia artei adevarate. De vocea lui Inna, identica cu vocea altor cantarete dance/house. Voi prefera intotdeauna vocalele lui Dylan, Hendrix si Cobain.

Vreau sa aud oameni care recunosc atunci cand gresesc. Oameni lipsiti de narcisism, de megalomanie si de ideea ca sunt perfecti.

Ador...


...autenticitatea.

Asa ca nu voi edita greselile de ortografie din text, il voi posta asa cum lam scris din prima.

vineri, 24 iunie 2011

Iunie 2011: Catastrofa nucleara in Statele Unite(a doua Fukushima?)

La peste o luna dupa ultima mea postare o sa revin cu o stire de ultima ora legata de cea ce ar putea ajunge un dezastru nuclear de proportii.

Pe data de 6 iunie 2011, raul Missouri a iesit din matca punand centrala nucleara de la Fort Calhoun in pericol.

Pe data de 7 iunie, o componenta electrica din camera comutatorului a cauzat un incendiu ducand la evacuarea partiala a centralei. In urma acestui incendiu, Districtul Omaha a declarat stare de alerta.

Starea de alerta continua iar de la data de 6 iunie avem o "no fly zone" de 7 km diametru deasupra centralei. Cea mai ciudata parte din poveste e ca mariile publicatii americane nu au publicat nimic legat de eveniment de parca nu s-ar fi intamplat. Si asta avand in vedere ca in cazul unei catastrofe, mai multe state ar putea fi afectate de catre radiatii.

vineri, 20 mai 2011

Democratia e comunism

In ziua de astazi, majoritatea dintre noi avem senzatia ca exista doua forme de guvernamant dintre care putem alege. Democratia si comunismul. Aici in Romania ne imaginam ca traim in democratie si ca "daca nu iti convine, sa te muti in Corea de Nord ca poate acolo iti e mai bine". Democratia e pusa in aceasi propozitie cu cuvinte precum libertate, egalitate sau chiar dreptatea. Este considerata de catre popor punctul culminant al gandirii politice si sociale. In acelasi timp, comunismul este considerat a fi anti-teza democratiei. Nimic nu e mai departe de adevar.

Hai sa le analizam pe cele doua.

Comunismul este o forma de colectivism. O societate in care se elimina proprietatea privata. Totul se colecteaza de catre o organizatie centrala care este statul. Ea foloseste violenta ca sa ia totul de la tarani, nationalizeaza minele si fabricile dupa care reimparte totul in mod egal "dupa nevoi, nu dupa merite". Se elimina toate celelalte partide ca populatia sa nu aiba alta alegere inafara de comunism. Acum democratia...

Democratia este tot o societate colectivista. Deoarece foametea din Ucraina din anii 20' sau din China intre 1940 si 1980 au aratat ca o societate cu o economie prea centralizata duce la milioane de morti, intro democratie lucrurile nu's chiar atat de explicite. Totusi, dreptul la proprietate privata este incalcat constant de catre taxe, reglementari, impozite si de catre legi privind negotul si comertul. Moto-ul este "1 om valoreaza 1 vot". Oamenii voteaza in functie de ce le promiti asa ca Grupul A te va vota daca le promiti ca iei bani de la Grupul B si dai banii grupului A. Odata stabilite taxele, ele sunt fortate prin violenta. Nu se elimina celelalte partide politice dar populatia se indoctrineaza si li se spune ca mai bine nu se poate.

Democratia e o forma de comunism, o forma mai ipocrita care ofera iluzii, care seduce, care ascunde si care iti spune ca te apara de tine insuti. Care iti spune ca libertatea iti face rau si ca ei stiu mai bine. Care iti spune ca esti liber chiar daca nu esti. Care lupta cu teroare impotriva terorii. Care omoara ca sa salveze vietii si care fura ca sa apere proprietatea. Oamenii o apara spunand ca lumea nu e perfecta si ca mai bine nu se poate, ca e sabotata de catre coruptie si ca ar functiona intro lume utopica...


Exista poteci care ne duc in locuri mai bune. Trebuie doar sa ne aventuram inafara directiei in care ni sa spus sa mergem pana acum. Sa deschidem ochii si sa vedem unde ne duce defapt.

marți, 3 mai 2011

Osama Bin Laden, mort sau viu?

Aseara, tipete salbatice au umplut piata Times Square din New York cand sute de mii de americani au sarbatorit isteric moartea violenta a unui om prezentat ca fiind dusmanul lor.

Este aceasta o dovada a spiritului petrecaret american sau imaginea unei naivitati demne de un diagnostic psihiatric.

Americanniilor (ca si intregii lumi) li sa spus ieri ca Osama Bin Laden, bolnav si ascuns intro fortareata din Pakistan, a fost impuscat fara proces pentru crimele comise, dupa care aruncat in mare. Osama, exact acelasi om denumit de catre oficiali "Inamicul nr.1", cautat de catre americani 10 ani de zile, este prins dupa care ii este aruncat cadavrul in mare, fara sa fie aratat lumi intregi, fara nimic inafara de declaratiile soldatiilor care sa probeze ca l-au prins cu adevarat???!


Chiar nu are Obama nicio alta modalitate de a urca in sondaje decat sa insceneze moartea unui om despre care nu stim nici daca e viu, nici acum cati ani l-au omorat?

Un singur lucru ma intrigat mai tare.

Tot aseara, de data asta in Romania, pe platoul Antena 3, un invitat ne-a aratat tuturor cat de bine este in stare sa mimeze imbecilitatea cand intrebat de catre gazda "Creste securitatea cu moartea lui Bin Laden?", el raspunde:

"Desigur, faptul ca liderul Al Qaeda a fost omorat de catre noi, nu lasat sa moara de cauze naturale, e un gest simbolic, ca justitia nu te lasa sa te ascunzi..."
                         
           [citatul de mai sus e parafrazat cu acuratetea maxima permisa de catre memoria blogerului]
Pana la urma, domnule invitat, de ce ne mai temem cu totii de acesti teroristi invalizi cand cei ce au aparate uriase de stat si controleaza armate de care nu te poti ascunde sunt considerati de catre noi "justitia"?

duminică, 17 aprilie 2011

De ce bugetarii n-au dreptate?

Asta e continuarea ultimului articol, cel intitulat "Cauza problemelor". O demonstratie logica si rationala[care poate va avea mai multe parti] despre eficienta si moralitatea bugetariilor.

Deci, care e problema cu bugetarii?

Lipsa eficientei ar fi una. Economia unui stat este direct proportionala cu alocarea optima a resurselor umane si materiale. Alocarea nu este buna daca este controlata de catre o persoana sau de un grup. Aceasta situatie se numeste "economie centralizata".

Daca iei o societate de exemplu. Oamenii din acea societate au niste resurse pe care le castiga. Daca iei de la toti oamenii o parte din resurse prin impozitare pe care le distribui dupa aia dupa cum decizi tu ca e mai bine[poti fi si bine intentionat], distribuirea nu va fi buna din cauza ca un om sau grup nu e capabil sa cunoasca toate aspectele societatii incat sa dea unui taran mai mult sau unui afacerist mai mult si economia sa functioneze ca intro economie de piata. Acest lucru este valabil si atunci cand iei acele resurse de la populatie si finantezi din ele anumite servicii publice.

Sa luam scolil publice ca exemplu.

Tu iei o cantitate de bani[in medie]de la fiecare om din tara si ii trimiti intro institutie care sa ii educe pe tineri. In cazul asta "clientul" este elevul[ca doar pentru interesul lui faci asta] iar vanzatorul este intreg sistemul de educatie. Profesorii, personalul auxiliar, cei ce stabilesc programa. Dar clientul nu poate decide cui sai dea banii asa ca nu poate trimite un feedback prin care sasi manifeste parerea despre servicii. Chiar in situatia ideala in care nu exista coruptie si vanzatorii lucreaza pentru binele clientului si nu fura, etc, sistemul functioneaza cam pe orbeste. E de parca ai incerca o pastila experimentala impotriva gripei si nu ai stii daca functioneaza, nu functioneaza sau daca e chiar toxica. In schimb ai continua so produci pe banda! Dar daca profesorilor nu le-ar pasa cat de bine invata elevii si ei doar ar trece prin materie[indiferent daca iar ajuta sau nu pe elevi] stiind ca o sa primeasca bani indiferent de rezultate atunci ajungi la rezultatele dezastruoase din ziua de astazi. Asta se numeste economie centralizata. Asta se intampla in Romania si cam in toata lumea.

Avem o alternativa? Da...

Intrun "free market", elevul ar decide la ce scoala ar merge in functie de ce calitate de invatamant ofera aceasta. In functie de alegerea elevilor care ar platii direct scolile, anumite scoli ar avea bani pentru salarii si toata functionarea sau nu. Scolile ar fi intro competitie una cu alta. Oferi servicii proaste pentru banii pe care ii ceri, sfarsesti prin a da faliment. Asa ca scolile ar micsora costurile si ar angaja profesori[instruiti sau nu de catre scoala]capabili sai educe mai bine si ar gandi tot sistemul de educatie total diferit de ce e acum in romania. Astfel sistemul ar ajunge mult mai bun intrun timp foarte scurt de cativa ani. Prin competitie.

Dar salariile profesorilor nu ar fi mici intro asemenea situatie?

Ei bine, directorii scolilor ar trebui sa scada cumva costurile, dar nu prin scaderea salariilor sau prin ore suplimentare de munca. Astea sunt metode matematice ale economiei centralizate care nu functioneaza intro economie in care avem factorul uman. Daca tu ii scazi salariile prea tare, o sati pierzi angajatii care si-asa functioneaza prost fara timp de somn sau cu salarii proaste. Daca angajatorul considera ca salariul pe care il dai valoreaza cat timpul si efortul depus atunci o sa munceasca. Pana si romanii isi cunosc interesul...

Diplomele false ar fi de domeniul trecutului.

Chiar daca fraza de mai sus pare contra-intuitiva, ea reflecta in mod clar realitatea dintrun free-market[economie de piata]. Unii oameni spun ca intrun free market, scolile cu cele mai mari venituri ar fi cele care dau diplome pe bani. Daca eu as da o diploma unui student de la medicina care nu ar stii sa opereze, s-ar afla ca scoala mea are studenti prost pregatiti si nici un spital nu i-ar mai angaja. Daci care ar fi rostul de a avea o diploma de la scoala mea, deci cine m-ar plati pentru diplome false? Asa functioneaza treaba.

Automat intro economie in care serviciile sunt finantate prin puterea pumnului, a tazerului si a celulei de puscarie, oamenii ajung sa plateasca pentru lucruri pe care nu le cer, nu sunt destul de bune sau sunt prea scumpe. Asta e aplicabil pentru orice serviciu de la sistemul de educatie care in clipa actuala nu face decat sa spele pe creier si sa inmagazineze in mintiile copiilor o cantitate uriasa de factoide de care nu au nevoie si oricum o sa le uite la 2-3 ani dupa ce parasesc liceul pana la sistemul de asigurari sociale sau pompieri. Tot ce poate face statul, poate face si free marketul. Si asta fara ca oamenii lor sa fie platiti prin bani luati cu forta! In partea a doua o sa dau mai multe detalii despre aceasta misterioasa "piata libera", "economie de piata" sau "free market".

marți, 12 aprilie 2011

Cauza problemei: salariile bugetarilor

Deci te intereseaza despre bugetari? Ei bine, fara alte introduceri, o sa bag cutitul in friptura.

Cum ii definim?

Un proverb chinezesc spune(parafrazez si eu) ca primul pas catre intelepciune este a spui lucrurilor pe nume. Cum ii numim pe acesti bugetari de care auzim in toata presa? Profesori? Medici? Asistenti sociali? Mame a 3 copii cu salarii de 7 milioane pe luna care abia isi pot plati intretinerea?


Ce spuneti de paraziti. Hm? Eu asa i-as numi.

Un bugetar este o persoana care este platita din bugetul de stat, deci din impozite. Impozitele sunt luate cu forta de catre stat de la persoanele din sectorul privat, persoane care reprezinta "clasa producatoare". Aceste persoane sunt amenintate cu inchiderea intro cusca pentru cativa ani daca nu dau de la ei aproximativ 35% din veniturile lor, muncite cinstit cate 10 ore pe zi. Statul ia banii si o parte dintre ei ii da bugetarilor.

De ce ar da statul banii bugetarilor? De ce nu i-ar pastra?

Clasa parazitica, statul, domina situatia in Romania. Ei conduc totul. Ei detin sistemul. Numai ca sunt foarte putini. Fiind in inferioritate numerica, au nevoie de cineva care sa-i sustina. Cineva care sa mearga sa-i voteze la fiecare 4 ani. Cineva care sa iasa in strada si sa arunce cu pietre in oamenii care vor sa-i dea jos. Au nevoie de un numar mare de oameni care sa ii voteze daca ei le maresc salariile cu 10% sau mai bine, anunta ca o sa se mareasca salariile chiar inainte de alegeri. Au nevoie de o clasa dependenta.

Clasa asta dependenta are 1,2 milioane de bugetari. Ei sunt platiti sa ii voteze pe politicieni. Unii bugetari apar si pe la televizor si se plang ca vai doamne, nu au ce manca, de parca le datoreaza cineva lor bani, de parca cineva e obligat sa ii plateasca pe ei. Unii spun ca muncesc numaistiucat si ca au salarii de ingrasamant natural. Ei bine, daca munca voastra chiar valoreaza atat, duceti-va la privat si munciti acolo! Nu ca ar fii grozav?!? Ati avea ocazia sa fiti platiti din altceva decat din bani furati luati prin terorism economic. Sa va plateasca lumea pentru ca meritati si ati facut ceva folositor.


Ca sa inchei cum am inceput, cauza problemei nu e ca aveti salarile prea mici ci ca aveti salarii mici.

marți, 5 aprilie 2011

Dezastrul nuclear de la Fukushima: Viitorul Japoniei

 Aceasta postare va fii scurta si se va referi la viitorul Japoniei ca tara.

In urma cutremurului din martie 2011 si a tsunamiului produs de acesta, 4 dintre cele 6 reactoare nucleare de la Fukushima au suferit distrugeri si reprezinta un pericol de contaminare nucleara. Pericolul reprezentat de un dezastru nuclear se calculeaza pe o scala de la 0 la 7, accidentul de la Cernobil fiind singurul din istorie notat cu 7 iar accidentul de la Three Mile Island luand un 5.

Japonia nu sta bine deloc.

Pe data de 13 martie, Agentia Japoneza de Energie Atomica, a pus situatia de la reactorul 1 la gradul 4 de gravitate, "un dezastru cu consecinte locale". Cinci zile mai tarziu, au declarat ca pericolul a crescut la 5, "un dezastru cu consecinte largi", si asta si pentru reactorul 2 si 3. Reactorul numarul 4 a primit un 3, "incident serios".
Organizatia Greenpeace a atribuit intregului dezastru nuclear un 7, la acelasi nivel ca si Cernobil si a declarat ca autoritatiile japoneze nu iau in serios pericolul reprezentat de catre incident.

Incidentul pune intreaga tara in pericol.

In caz ca situatia degenereaza, intreaga zona, foarte probabil intreaga Japonie va fii contaminata radioactiv pentru urmatorii 150 de ani. Locuitorii vor avea doua optiuni: sa aiba o moarte lenta, dureroasa in care sa le cada pielea, sa isi piarda vederea si in caz ca supravietuiesc sa aiba o viata ingrozitoare sau sa imigreze in alta tara cat mai departe de dragonul radioactiv.

Deci acest incident va duce la cea mai mare imigrare din istorie, cel mai probabil cei 127 de milioane de niponi mutanduse in nordul americii unde sunt deja comunitati de japonezi si statul ar dorii disciplina asiatica marindu-le bugetul. Cea ce ne duce la concluzia evidenta a cutremurului din japonia.

Primul presedinte asiatic pentru Casa Alba pentru alegerile din 2012!

duminică, 3 aprilie 2011

Criza americana

Mama, frate, da ce titluri baga asta! Bagamias degetu'n ochi! Criza americaaaaana???






Da fratilor. Criza americana. Viitoarea criza economica americana. Unii o numesc "moartea americii". Asta ca sa va aprind interesul despre aceasta noutate despre care multi dintre voi nu ati auzit pana acum. Dar inainte sa va asteptati la poze cu contabili prezentand scheme complexe si "charturi" si cifre am sa specific un lucru.


Detalile nu's clare. Pixelii lipsesc. Trenul e pe curs de coliziune in timp ce mecanicul nu vede nimic. Dar avertizarile merita auzite. Cititi in continuare.


Deja de la inceputul anului 2010, Statele Unite ale Americii a iesit din criza economica in care noi suntem in continuare infundati pana la gat. Ei o numesc deja "ultima criza". Noi murim inca de foame in timp ce ei stau deja bine alaturi de vest-europeni la capitolul nivel de trai. Numai ca este o problema.


Sunt datornici.


Statul american are o datorie de 14 trilioane de $ la banci, dintre care multi s-au facut din actualul sistem bancar bazat pe "datorie". In loc de vechiul sistem in care bancile puteau tiparii bani[dinaia de hartie] in caz ca aveau o suma de 9 ori mai mica de aur in rezerve, actualul sistem printeaza o suma de bani de maximum 9 ori mai mare decat datoriile pe care le au oamenii la banca respectiva. Cea ce inseamna ca in caz ca se asteapta la salarii mari, isi iau credite multe, se strang datoriile cu dobanda din care se mai dau credite, cerc vicios,..., trece timpul dupa care statul si populatia trebuie sa plateasca o suma mult mai mare. Ca statul sa isi plateasca datoriile la banca centrala[rezerva federala], ei impoziteaza populatia. Banii se duc la plata datoriilor catre banca centrala in timp ce din cealalta directie vin bani pentru plata "clasei dependente". Astia sunt bugetarii, o parte din pensionari si cei pe ajutor social. Ei bine, numarul urias al acestora trei a dus la o crestere a bugetului statului, a cresterii datoriilor pana la momentul cand nu si-le mai pot platii. 14 trilioane de verzisorii...


Daca statul nu ar mai sustine clasa dependenta si ar continua sa impoziteze populatia, teoretic ar putea platii datoria in cateva decenii. Dar nu ar avea sens. Fiindca nu i-ar mai vota nimeni. Ei continua sa printeze bani incat inflatia devalorizeaza dolarul tot mai tare si totul abia a inceput.


Baby-boomers ies la pensie.


Americanii nascuti intre 1945 si 1964, mai precis 70 de milioane dintre ei, o sa iasa la pensie in curand. Valuarea anuala a viitoarelor lor pensii nu o am aici dar e enorma avand in vedere ca e generatia cea mai bogata din istorie. Cine le va platii pensiile in 2015? Statul? Nici vorba. Nu au de unde. Asa ca o sa mai printeze bani si valuarea dolarului o sa scada atat de tare incat la o luna de cand o sa porneasca criza viitoare, o sa cheltui salariul in 24 de ore. O sa fie batai in super-marketuri, norocosi cei care se intelegeau bine cu fermieru' local. Te vei descurca singur sau nu te vei descurca deloc. Criza o sa dureze cel putin 6 luni[in caz ca o sa le mearga bine] dupa care o vor lua de la capat cu un nou model economic.


Sa nu fiu inteles gresit. Toti o sa avem probleme! China. Detine cel mai mare stoc de dolari de pe planeta, da exact, mai mare decat SUA. Daca aveti dolari va sfatuiesc cu toata onestitatea sa vi schimbati in argint sau aur sau ceva ce nu se printeaza. Fiindca dupa aia o sa ii folositi pe post de hartie igienica. Viitoarea criza o sa afecteze intrega lume precum un Hrusciov care nimereste butonul de atac nuclear.




Cheers!
[P.S: economistii americani zic ca estul europei o sa stea cel mai bine!]